Ce sărbătorim pe 24 ianuarie? În fiecare an, pe 24 ianuarie, românii sărbătoresc Unirea Principatelor Române din anul 1859 sau ”Mica Unire”. Începând din 2016, această dată a devenit zi libera nelucrătoare. Ea aduce în prim-plan povestea unirii Moldovei cu Țara Românească sub conducerea lui Alexandru Ioan Cuza, un capitol decisiv în formarea statului român modern.
Ce sărbătorim pe 24 ianuarie?
Ziua Unirii Principatelor Române, celebrată pe 24 ianuarie, comemorează momentul în care cele două principate românești, Moldova și Țara Românească, au fost unite sub același domnitor. Acest eveniment important în istoria României a avut loc în anul 1859.
La începutul anilor 1850, exista un sentiment puternic de unitate și dorința de independență în cele două principate românești. După diverse evenimente și presiuni politice, la 5 ianuarie 1859, Adunarea ad-hoc de la Iași l-a ales pe domnitorul Alexandru Ioan Cuza ca domn al Moldovei. În același timp, la 24 ianuarie 1859, o adunare similară la București l-a ales pe Cuza ca domnitor al Țării Românești.
Proclamația unirii a fost citită la 5/24 ianuarie 1859 la Iași de către Mihail Kogălniceanu și a marcat oficial unirea celor două principate. Cu toate acestea, unirea a fost încă neoficială și trebuia să fie confirmată de marile puteri europene.
După o serie de negocieri și presiuni diplomatice, la 23/11 februarie 1862, Alexandru Ioan Cuza a fost ales și proclamat domnitor al celor două principate reunite. Această unire a fost ulterior recunoscută de marile puteri europene printr-o hotărâre luată la 14/26 august 1862, ceea ce a condus la formarea statului modern român.
De-a lungul anilor, 24 ianuarie a devenit un simbol al unității naționale și este sărbătorită în întreaga țară ca Ziua Unirii Principatelor Române. Această zi aduce în prim-plan importanța coeziunii și aspirațiilor comune ale românilor în căutarea independenței și a identității naționale.
Tradiții și obiceiuri de Mica Unire
În multe localități din România, tradițiile și obiceiurile legate de Mica Unire sunt readuse la viață în fiecare an, pentru a comemora acest eveniment istoric. 
- În deschiderea evenimentelor desfășurate anual în data de 24 ianuarie, cu ocazia Zilei Unirii Principatelor Române, este tradițional să se interpreteze imnul național, un simbol al coeziunii și al sentimentului patriotic; În localitățile românești, tradiția presupune ca oamenii să adopte portul popular pentru a marca acest moment istoric. Aceștia se adună în straie tradiționale specifice zonei lor și organizează parade sau procesiuni pe străzile satului, ținând în mână torțe aprinse. Acest obicei reprezintă o expresie a mândriei naționale și a respectului pentru tradițiile locale; După finalizarea paradei cu torțe, locuitorii se adună în centrul satului pentru a participa la o horă colectivă. În cadrul acestui dans tradițional, oamenii se țin de mâini, simbolizând unitatea și bucuria, marcând astfel valorile pe care le împărtășesc și identitatea națională.
24 ianuarie, zi liberă nelucrătoare
În anul 2016, Guvernul României a hotărât ca ziua de 24 ianuarie, celebrată ca Ziua Unirii Principatelor Române, să devină oficială, reprezentând o zi liberă nelucrătoare și fiind adăugată la lista sărbătorilor legale ale țării. Această inițiativă a dus la acordarea unui total de 14 zile libere stabilite prin lege pentru români în acel an, dintre care doar trei au coincis cu zilele de weekend.
De asemenea, angajații din sectorul bugetar au avut oportunitatea de a beneficia de zile libere suplimentare, acordate prin decizii guvernamentale. Aceste zile adiționale au fost concepute pentru a crea „punți” care să faciliteze organizarea de mini-vacanțe, oferind astfel angajaților posibilitatea de a se bucura de perioade de odihnă mai extinse, în funcție de deciziile Executivului. Această măsură a reprezentat o recunoaștere a importanței acestei zile în istoria și cultura românească.
